Monografia comunei Studina

Monografie

Comuna Studina este asezata in sudul tarii si al judetului Olt, in partea de sud a campiei Romanatilor, la 22 km nord de orasul Corabia si la 20 km sud fata de municipiul Caracal.
 In partea de nord limita este data de localitatile Vladila si Traianu, in est comuna Scarisoara , in S-E comuna Rusanesti, in sud comuna Gradinile, iar in vest comuna Rotunda.
Ca pe intreg teritoriul tarii, clima regiunii in care se afla si comuna Studina are un caracter temperat-continental moderat.  Pozitia geografica intr-o zona din sudul tarii ii confera atributele unui climat bland si mai secetos. Caracterul continental este exprimat de valorile anuale ale temperaturii aerului. Temperatura medie anuala este de circa 11 grade C , variind intre – 3 grade C in luna ianuarie si 23 grade C in luna iulie, rezultand o amplitudine termica medie anuala de aproape 26 grade C. Prima zi cu inghet este in medie data de 1 noiembrie, iar ultima 1 aprilie. Zilele cu temperaturi de peste 30 grade C se inregistreaza in lunile iunie, iulie si august. Se constata ca prima zi cu temperature medii pozitive este 16 februarie, ajungand in intervalul 16 februarie – 16 martie  in jur  5 grade de 5 grade C, iar la inceputul lunii aprilie in jur de 10 grade C. Precipitatiile au o valoare medie anuala de 500mm/an. Perioada cu maximum de precipitatii este in aprilie-mai si inceputul lunii iunie, iar cea cu un minim principl este in lunile august-septembrie si inceputul lui octombrie. Primele ninsori cad in medie la inceputul lunii decembrie, iar ultimele in a doua jumatate a lunii martie. Au fost ani cand prima ninsoare a cazut la inceputul lunii octombrie, iar ultima ninsoare a cazut la mijlocul lui aprilie. Lacul si paraul Studina sunt o sursa de irigatii pentru teritoriul din jur, pentru adaparea animalelor si o sursa de pescuit.
Vegetatia de pe teritoriul comunei studina apartine silvostepei.  Este reprezentata prin plante ruderale si plante vegetale.  Animalele mai frecvente fac parte din categoria rozatoarelor,  precum si diferite specii de pasari. In apa se remarca crapul, caracuda, precum si unele specii de amfibieni.
Solul specific acestei zone este cernoziomul cambic si cernoziomul argiloiluvial.
Sapatutile arheologice efecutate pe raza comunei Studina au scos la iveala urme de locuri din cele mai vechi timpuri. Au fost descoperite unele obiecte din silex si de os, vase si fragmente de vase de ceramic a  apartinand culturii Vadastra. Un rol important in viata cultural a localitatii il are biserica. Biserica se afla in partea de nord a satului. Biserica a fost pentru locuitorii comunei Studina, atat locas de cult, cat si de cultura, preotul satului fiind si invatatorul satului. In localitatea Studina, forma de relief de campie, solul cernoziomic si conditiile de clima temperat-continentala, cu o usoara influenta sudica au favorizat dezvoltarea unei vieti economice intense, axata din cele mai vechi timpuri pe exploatarea agricola a teritoriului respective. Actualmente, Studina detine o suprafata agricola de 3400 ha, care in urma Revolutiei din 1989 a fost restituita locuitorilor. Ocupatia de baza a locuitorilor este agricultura, iar in cadrul acesteia, un loc important il ocupa cultura cerealelor, predominand cultura graului si porumbului, pe suprafete mai restranse intalnindu-se si cultura florii- soarelui, a vitei-de-vie si a legumelor. Alaturi de cultura plantelor, un loc important il ocupa si cresterea animalelor, bovinelor, ovine, caprine si porcine. Activitati traditionale, precum torsul, tesutul se practica mai in toate familiile in care exista femei varstnice. In localitate sunt si mesteri cizmari, fierari, zidari, constructori. Activitatea industrial consta in existenta unei brutarii si a unui atelier de croitorie.
Din punct de vedere comercial, in localitatea Studina este organizat saptamanal un targ, iar magazinele alimentare sunt in numar de sase si doua cu material de constructive.
Suprafata comunei este de 3400 ha, suprafata agricola 3000 ha, 900 de gospodarii taranesti.
Impartirea veche: Studina, Studinita, Gradinile, Plaviceanca, Arvateasca. Impartirea noua: Studina, Studinita si Gradinile, Plaviceanca, Arvateasca.
In lumea satului se mai pastreaza mentalitati, practice, traditii, obiceiuri, de mult apuse in mediul urban.
In primul rand, limbajul localnicilor pastreaza arhaisme si regionalism, unele deosebindu-se chiar de limbajul satelor vecine: termini ca “zabun”(pulover), “capistere”(albie, covata), “blana”(scandura), “e”(sunt), etc. Un comportament intalnit la localnici, in special la persoanele in varsta este acela prin care femeile, atunci cand se intalnesc cu un barbat, asteapta trecerea acestuia, fara sa-I taie calea, sau cand trece preotul toata lumea prin dreptul  careia trece acesta, se ridica in picioare. In perioada sarbatorilor de iarna se pot observa obiceiuri legate de Nasterea Domnului , Anul Nou, Botezul Domnului, Sfantul Ioan Botezatorul. La nastere, principalele obiceiuri erau legate de stabilirea ursitorilor, botezul si apoi la un an prima tunsoare. Nunta este insotita de o serie de obiceiuri binecunoscute, involarea miresei, impodobirea bradului, pusul florii la ginere, adusul apei, cununia religioasa. Cu ocazia inmormantarii se respecta obiceiurile legate de aprinderea lumanarii, priveghiul, tamaierea, aruncarea banilor, impartirea pomnetilor, masa pentru pomenirea acestuia si pomenirea sa periodica.
In monografia satului Studina am incercat sa scoatem la lumina evolutia acestuia de-a lungul veacurilor: cum a aparut, cum s-a pastrat, cum s-a dezvoltat si cum s-a transformat in timp. Ne-am straduit sa evidentiem unitatea in diversitate, care transpare din cotidianul studienilor. Asa am inteles profunzimea sufletelor lor.